PRECIZĂRI:
ACESTE CERERI ȘI
ACȚIUNI NU CONDUC AUTOMAT LA RECUPERAREA SUMELOR PLĂTITE PENTRU CONTRIBUȚIA
C.A.S. (părerea celor mai mulți juriști; ”Guvernele României au amânat în
permanență banii câștigați în instanță - dacă se vor câștiga”).
CERERILE ȘI ACȚIUNILE SE
VOR FACE ÎN NUME PROPRIU.
DOMNULE DIRECTOR
Subsemnatul grad/nume………., având codul
numeric personal …………., dosar pensie …………… posesor al actului de identitate seria ..,
nr. ……….., eliberat de ………………, la data de ……………….., telefon ………….,
adresă de ……………., cu respect, va rog sa dispuneti :
1.
Restituirea sumelor retinute din
drepturile de pensie in cuantum de 10% din sumele ce depasesc valoarea de 4000
lei din pensie, ca si contributie de asigurari de sanatate in baza
dispozitiilor OUG 130/2021
2.
Indexarea cuantumului, rezultat prin
restituirea sumei reprezentind plata CASS din drepturile de pensie, cu rata
inflatiei stabilite pentru anul 2022
3.
Calcularea si plata dobinzii legale
aferenta sumei calculate si indexate.
Imi intemeiez
solicitarea pe comunicarea de catre Curtea Constitutionala a Romaniei privind
neconstitutionalitatea prevederilor OUG 130/2021.
Rog raspuns in termenul legal.
Data ……………………
Semnătura
DOMNULUI DIRECTOR AL
CASEI DE PENSII SECTORIALA A MINISTERULUI APARARII NATIONALE
TRIBUNALUL ..................
SECTIA ............ CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul ……………………,
cu codul numeric personal …………………..
domiciliat în ……………., str…….., nr.,,,, et.,,,,,,, ap. ,,, sectorul/judetul, telefon………, adresă de e-mail ………………, posesor
act identitate, seria ………, nr. ………., eliberat de ……………., la data de ……………,
născut la data de …………, în …….., județul ……………., in temeiul art.1 si
urmatoarele din leg.554/2004, formulez
CERERE DE CHEMARE IN
JUDECATA
- a Guvernului României cu sediul in Bucuresti , Palatul
Victoria, Piaţa Victoriei nr. 1, Sector 1, Bucureşti, cod postal 011791, adresa
e-mail drp@gov.ro,tel.0213143400 int.1006 si
-a Casei Sectoriale de Pensii a Ministerului Apararii Nationale cu sediul in Strada Drumul Taberei nr.7F, sector 6, cod
postal 061352 Bucureşti,adresa e-mail casadepensii@mapn.ro, tel.0213195858
int.210
in calitate de parati pentru ca prin hotararea ce o veti pronunta sa
dispuneti:
-obligarea pârâtului Guvernul României să asigure fonduri pentru
restituirea sumelor reținute din pensie cu titlu de CASS, începând cu luna
ianuarie 2022 și până la momentul încetării reținerii, sume actualizate cu
indicele de inflație și a plăţii dobânzii legale penalizatoare prevăzute de
art.3 alin.2 din OG nr.13/2011.
-obligarea pârâtilor sa restituie
sumele reținute din pensie cu titlu de CASS, începând cu luna ianuarie 2022 și
până la momentul încetării reținerii, sume actualizate cu indicele de inflație
și a plăţii dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art.3 alin.2 din OG
nr.13/2011.
In fapt, prin măsura reglementată de art. XXIV pct.12 şi 13 din OUG nr.130/2021,
respectiv prin modificarea Codului fiscal, respectiv prin aplicarea cotei de contribuție la
sistemul de sănătate de 10% în cazul pensiilor ce depășesc suma lunară de 4000
lei am fost vătămat in drepturile și interesele mele legitime.
Fata de aceasta situatie, invoc
excepția de neconstituționalitate a disp. art. XXIV pct.12 şi 13 din OUG nr.130/2021, în
raport cu disp. art. 44, art.47, art.115, art.125 şi art.56 din Constituția
României.
Precizez ca
am calitate de pensionar, sens in
care fac dovada cu copie a cuponului de pensie
pe care il atasez .
Prin OUG nr. 130/2021, publicată în Monitorul Oficial nr.1202 din 18
decembrie 2021, Guvernul, în calitate de legislator delegat, a procedat la
modificarea, în regim de urgență, a mai multor acte normative.
Potrivit dispozițiilor de la art.
XXIV punctele 12 și 13, au fost modificate dispozițiile art. 155 din Codul
fiscal - Legea nr.227/2015, astfel:
„12. La articolul 154 alineatul
(1), litera h) se modifică și va avea următorul cuprins: h) persoanele fizice
care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii de până la suma
de 4.000 lei lunar inclusiv, precum și pentru veniturile realizate din drepturi
de proprietate intelectuală;
13. La articolul 155 alineatul
(1), după litera a) se introduce o nouă literă, litera al) cu următorul
cuprins:
a) venituri din pensii, definite
conform art. 99, pentru partea care depășește suma lunară de 4.000 lei;".
Conform titlului IV din Legea
nr.227/2015 - Codul fiscal, Contribuții sociale obligatorii, Secțiunea a 2-a,
intitulată Venituri pentru care se datorează contribuția, cotele de
contribuții, contribuția pentru sistemul asigurărilor de sănătate, era
reglementată ca fiind datorată, până la intrarea în vigoare a acestei
modificări, doar pentru cetățenii care realizau venituri din salarii sau
asimilate salariilor, veniturilor din activități independente, din drepturi de
proprietate intelectuală ele.
Conform punctelor 12 și 13 ale
art. XXIV din OUG nr. 130/2021, contribuția obligatorie la sistemul
asigurărilor de sănătate, a fost reglementată, în regim de urgență și în cazul
veniturilor din pensii, pentru partea care depășește suma de 4.000 lei.
Urmare a acestor dispoziţii pe
care le apreciez a fi în contradicţie cu Constituţia României, veniturile
obținute de mine din pensie au fost reduse începând cu 01.01.2022 cu cota de
10% aplicată la valoarea ce depăşeşte 4.000 lei.
In ceea ce priveste cererea de sesizare a Curţii Constituţionale
a României, arat ca OUG nr. 130/2021 prezinta carențe procedurale , intrucat
sub pretextul urgenței, nemotivat, se
încalcă dispozițiile referitoare la ritmul normal de transparență
decizională și adaptare, părţile implicate
nefiind consultate.
Arat că
potrivit disp.art.115 alin. 4 din Constituție, ,, Guvernul poate adopta
ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu
poate fi amânată, având obligația de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora”.
În privința limitelor constituţionale exprese în care Guvernul poate adopta
ordonanţe de urgenţă, invoc Decizia nr.15/25.01.2000 a Curţii Constituţionale,
în care s-a statuat că,, posibilitatea Guvernului ca, în cazuri excepţionale,
să poată adopta ordonanțe de urgență, în mod limitat, chiar în domeniul separat
legii organice, nu poate echivala cu drept discreţionar al Guvernului și, cu
atât mai mult, această abilitare constituțională nu poate justifica abuzul în
emiterea ordonanțelor de urgență.
Posibilitatea executivului de a guverna prin
ordonanțe de urgență trebuie să fie, în fiecare caz, justificată de existența
unor situații excepționale, care impun adoptarea unor reglementări urgente”.
Arat că prin Decizia nr.544/28.06.2006, Curtea Constituțională a constatat că,,
reglementarea pe calea ordonanțelor și a ordonanțelor de urgență constituie,
așa cum prevede expres art.115 din Constituție, o atribuție exercitată de
guvern în temeiul delegării legislative, iar depăşirea limitelor acestei
delegări, stabilite prin însuși textul Constituţiei, reprezintă o imixtiune
nepermisă în competența legislativă a Parlamentului, altfel spus, o violare
a principiului separației puterilor în
stat”.
Totodata subsemnatul susțin că
ordonanţele de urgenţă se adoptă în situații extraordinare a căror reglementare
nu poate fi amânată, Guvernul având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul
acesteia(conf. art. 115 alin.4 din Constituţie) şi că acestea nu pot fi
adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul
instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi
îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza
măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică( conf. art. 115
alin.6 din Constituţie).
În acest context, subliniez că prima condiție – aceea a
existenţei unei situații extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată
şi respectiv obligația de a motiva urgenţa, în cuprinsul actului, nu este
îndeplinită în cazul OUG nr.130/2021. Precizez ca singurul argument invocat de Guvern în
adoptarea acestei măsuri, astfel cum rezultă din Preambulul OUG nr.130/2021,
este următorul :,, luând în considerare implementarea măsurilor din domeniul
fiscal cuprinse în Programul de guvernare, aprobat prin Hotărârea Parlamentului
României nr.42/2021 pentru acordarea
încrederii Guvernului, privind eliminarea facilității de exceptare de la plata
contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care au
calitatea de pensionari, pentru veniturile care depăşesc 4000 lei, pentru
partea ce depăşeşte suma lunară de 4000 lei pentru fiecare drept de pensie”.
Consider că acest argument nu
corespunde limitelor stabilite prin art. 115 alin.4 din Constituție, neexistând nicio situaţie extraordinară iar în prealabil nu se
motivează nici urgenţa.
In acest context invoc Decizia
CCR nr.255/11.05.2005, prin care Curtea a stabilit condiţiile în care Guvernul
poate adopta ordonanţa de urgenţă: existența unei situații extraordinare, reglementarea
acesteia să nu poată fi amânată, urgenţa să fie motivată în cuprinsul
ordonanței, condiții neîntrunite în cauză.
Totodată invoc și Deciziile nr.258/14.03.2006
și nr. 421/9.05.2007 ale Curții Constituţionale, concluzionând că textul
criticat nu răspunde urgențe impuse de art. 115 alin. 4 din Constituție, atâta
vreme cât nu ne aflăm în urgența unei situații extraordinare și nici nu a fost
motivată urgența adoptării acestei ordonanțe de urgență.
În continuare, consider că disp. art. XXIV
pct.12 şi 13 din OUG nr.130/2021 contravin şi dispoziţiilor art.115 alin.6 din
Constituție. În acest context subliniază că potrivit disp. art. 44 din
Constituție, sunt garantate constituțional dreptul de proprietate și creanțele
asupra statului, iar conținutul și limitele acestora sunt stabilite prin lege.
Astfel, apreciez ca ne aflăm în prezența unor drepturi
fundamentale garantate de Constituție, respectiv dreptul la pensie, care e o
creanță a fiecărei persoane care a muncit și a contribuit la sistemul de
asigurări sociale, de a beneficia de acest sistem de protecție cu ocazia
pensionării.
Pe lângă aceste motive de
neconstituţionalitate extrinsecă, înţeleg să invoc şi motive de
necontituţionalitate intrinsecă a disp. art. XXIV pct.12 şi pct.13 din OUG
nr.130/2021.
Astfel, susţinând încălcarea
disp. art. 44 și 47 din Constituție, subsemnatul arat că toată perioada de
activitate am contribuit la sistemul de asigurări de sănătate, că prin
reglementarea acestei contribuţii la acelaşi sistem doar în cazul persoanelor care
realizează o pensie mai mare de 4000 lei lunar se încalcă dreptul la pensie al
acestei categorii de cetățeni.
Consider că pensia are natura unei asigurări sociale
şi de sănătate a unei persoane, conform Legii nr. 263/2010 si 223/2015, astfel
că nu poate fi grevată cu o contribuție care are ca natură asigurarea de
sănătate, aflându-ne în prezența unei duble asigurări de sănătate aplicată
discriminator doar persoanelor a căror pensie depășește 4000 lei lunar.
Solicit să se constate că odată stabilită pensia
, am așteptarea legitimă ca sistemul de taxe și impozite să rămână în privinţa
pensiei cel puţin la nivelul datei pensionării, asigurându-se astfel
stabilitatea pensiei, respectiv a nivelului de trai reglementat de art.47 din
Constituție.
Apreciez că disp. art. XXIV pct.12 şi pct.13 din OUG
nr.130/2021 încalcă și art.56 din Constituție, in sensul că reglementarea criticată depăşeşte sfera de aplicare a
acestui text constituţional, întrucât din economia art. 56 nu se poate
desprinde posibilitatea ca aceste contribuții financiare să poarte asupra
pensiei.
În acest sens, arat că sistemul
de impunere şi taxare poartă asupra veniturilor persoanei și nu asupra pensiei
care reprezintă un drept câştigat şi o garanție de asigurare a existenţei
pensionarului în raport cu natura, felul muncii, importanţa muncii şi profesiei
exercitate.
Referitor la plata contribuţiei
de sănătate, asupra veniturilor din salarii- măsuri aplicabile tuturor
cetăţenilor cât şi asupra pensiei- doar în cazul unor categorii de pensionari,
consider că aceste situaţii duc la o dublă impunere a persoanei pentru acelaşi
tip de asigurare de sănătate,
încălcându-se astfel art.56 din Constituţie.
În privinţa justei aşezări a
sarcinilor fiscale, subsemnatul susţin
că măsura,, tăierii pensiilor” vizează doar pensiile care depăşesc 4000 lei
lunar, având caracter injust şi discriminatoriu.
Totodată, opinez că această
măsură încalcă şi principiul neutralităţii măsurilor fiscale.
Intrucat solicit sesizarea Curții Constituţionale în acest
sens, înţeleg să solicit și suspendarea judecării cauzei, conf. disp. art. 9
alin.2 din Lg.nr.554/2004, până la soluționarea excepției invocate.
Potrivit
dispozitiilor art 7 alin 5 din Legea nr 554/2004, plangerea prealabila nu este
obligatorie.
În drept, inteleg sa invoc art.9 din Legea nr.554/2004 si art.101
din Legea nr.223/2015.
Solicit judecarea cauzei in lipsa
mea, potrivit disp. art 411 alin 1 pct 2 c pr civ.
Depun prezenta actiune in 3
exemplare.
DATA ...............
SEMNĂTURA_______
DOMNULUI PRESEDINTE AL
SECTIEI .................. CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL DIN CADRUL
TRIBUNALULUI ....................
------
TRIBUNALUL BUCURESTI
SECTIA ........
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul …………………….,
cu codul numeric personal …………………
domiciliat în ………………………., str………………………, nr…….., sectorul /jud……, telefon ………………, adresă de e-mail ………………………..,
posesor act identitate, seria .., nr. …………, eliberat de …………………, la data de …………….,
in calitate de reclamant,
în contradictoriu cu CASA
SECTORIALĂ DE PENSII A MINISTERULUI APARARII NATIONALE, cu sediul in
municipiul Bucureşti, Strada Drumul Taberei
nr.7F, sector 6, cod postal 061352, adresa e-mail casadepensii@mapn.ro, tel.0213195858 int.210, în calitate de pârâtă,
în temeiul dispoziţiilor : art. 192, art.193, art. 194, din Codul de
Procedură Civilă, în referire la art. 101, art. 102, din Legea nr. 223/2015 –
privind pensiile militare de stat, formulez:
CERERE DE
CHEMARE ÎN JUDECATĂ
Prin care solicit
2.
obligarea pârâtului sa restituie
sumele reținute din pensie cu titlu de CASS, începând cu
luna ianuarie 2022 și până la momentul încetării reținerii, sume
actualizate cu indicele de inflație stabibilit pentru anul 2022 și a plăţii
dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art.3 alin.2 din OG nr.13/2011
Având
în vedere aceste aspecte, învederăm următoarele
În ședința
din data de 15 decembrie 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de
constituționalitate a posteriori, a admis
în data de 15 decembrie, excepția de neconstituționalitate ridicată în mai
multe procese din instanțele de drept comun și a constatat că Guvernul a
încălcat Constituția când a diminuat pensiile prin ordonanță de urgență.
Diminuarea este rezultatul punerii în aplicare a prevederilor O.U.G. nr.
130/2021, prin care s-a instituit reținerea CASS în procent de 10% pentru
pensionarii militari cu pensii peste 4000 de lei.
Astfel, cu majoritate de
voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sunt
neconstituționale dispozițiile art. XXIV pct. 11 [cu referire la art. 153 alin.
(1) lit. f ind. 2)], pct. 12 [cu referire la art. 154 alin. (1) lit. h)
sintagma „de până la suma de 4.000 lei lunar inclusiv”], pct. 13 [cu referire la
art. 155 alin. (1) pct. a ind. 1)], pct. 14 [cu referire la sintagma „venituri din pensii” din cuprinsul titlului secțiunii
a 3-a capitolul III al titlului V „Contribuții sociale obligatorii”], pct. 16
[cu referire la art. 157 ind.3], pct. 17 [cu referire la sintagma „precum și al
veniturilor din pensii” din cuprinsul titlului secțiunii a 4-a capitolul III al
titlului V „Contribuții sociale obligatorii”], pct. 18 [cu referire la art. 168
alin. (1) în privința trimiterii la art. 153 alin. (1) lit. f ind. 2), alin.
(5) în privința trimiterii la art. 157 ind. 3 și alin. (7) ind. 1] și pct. 19
[cu referire la alin. (1) lit. a) în privința trimiterii la art. 153 alin. (1)
lit. f ind. 2)] și art. XXV alin. (1) lit. c) [cu referire la pct. 12, 13, 16,
18 în privința alineatelor (1) și (5) ale art. 168 și pct. 19] din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare,
prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte
normative.”
„În
esență,
Curtea a reținut că Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 130/2021 a diminuat cuantumul pensiei prin instituirea unei
contribuții la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
Or, prin ordonanță de urgență nu se poate diminua cuantumul pensiei, nici prin
instituirea de impozite, nici prin instituirea de alte contribuții, pentru că o
asemenea măsură conduce la o afectare a dreptului la pensie prevăzut de art. 47
alin. (2) din Constituție, fiind, astfel, contrară art. 115 alin. (6) din
Constituție, care interzice afectarea drepturilor și libertăților fundamentale
prin ordonanțe de urgență”, transmite CCR.
Deciziile sunt definitive și general obligatorii.
Precizez ca am
calitate de pensionar, sens in care fac dovada cu copie a cuponului de
pensie pe care il atasez .
Prin OUG nr. 130/2021, publicată în Monitorul Oficial nr.1202 din 18
decembrie 2021, Guvernul, în calitate de legislator delegat, a procedat la
modificarea, în regim de urgență, a mai multor acte normative.
Potrivit dispozițiilor de la art.
XXIV punctele 12 și 13, au fost modificate dispozițiile art. 155 din Codul
fiscal - Legea nr.227/2015, astfel:
„12. La articolul 154 alineatul
(1), litera h) se modifică și va avea următorul cuprins: h) persoanele fizice
care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii de până la suma
de 4.000 lei lunar inclusiv, precum și pentru veniturile realizate din drepturi
de proprietate intelectuală;
13. La articolul 155 alineatul
(1), după litera a) se introduce o nouă literă, litera al) cu următorul
cuprins:
a) venituri din pensii, definite
conform art. 99, pentru partea care depășește suma lunară de 4.000 lei;".
Conform titlului IV din Legea
nr.227/2015 - Codul fiscal, Contribuții sociale obligatorii, Secțiunea a 2-a,
intitulată Venituri pentru care se datorează contribuția, cotele de
contribuții, contribuția pentru sistemul asigurărilor de sănătate, era
reglementată ca fiind datorată, până la intrarea în vigoare a acestei
modificări, doar pentru cetățenii care realizau venituri din salarii sau
asimilate salariilor, veniturilor din activități independente, din drepturi de
proprietate intelectuală ele.
Conform punctelor 12 și 13 ale
art. XXIV din OUG nr. 130/2021, contribuția obligatorie la sistemul
asigurărilor de sănătate, a fost reglementată, în regim de urgență și în cazul
veniturilor din pensii, pentru partea care depășește suma de 4.000 lei.
Urmare a acestor dispoziţii pe
care le apreciez a fi în contradicţie cu Constituţia României, veniturile
obținute de mine din pensie au fost reduse începând cu 01.01.2022 cu cota de
10% aplicată la valoarea ce depăşeşte 4.000 lei.
. Arat că potrivit disp.art.115 alin. 4 din
Constituție, ,, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații
extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a
motiva urgenţa în cuprinsul acestora”. În privința limitelor constituţionale
exprese în care Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă, invoc
Decizia nr.15/25.01.2000 a Curţii Constituţionale, în care s-a statuat
că,, posibilitatea Guvernului ca, în cazuri excepţionale, să poată adopta
ordonanțe de urgență, în mod limitat, chiar în domeniul separat legii organice,
nu poate echivala cu drept discreţionar al Guvernului și, cu atât mai mult,
această abilitare constituțională nu poate justifica abuzul în emiterea
ordonanțelor de urgență.
Posibilitatea executivului de a guverna prin
ordonanțe de urgență trebuie să fie, în fiecare caz, justificată de existența
unor situații excepționale, care impun adoptarea unor reglementări urgente”. Arat
că prin Decizia nr.544/28.06.2006, Curtea Constituțională a constatat că,,
reglementarea pe calea ordonanțelor și a ordonanțelor de urgență constituie,
așa cum prevede expres art.115 din Constituție, o atribuție exercitată de
guvern în temeiul delegării legislative, iar depăşirea limitelor acestei
delegări, stabilite prin însuși textul Constituţiei, reprezintă o imixtiune
nepermisă în competența legislativă a Parlamentului, altfel spus, o violare
a principiului separației puterilor în
stat”.
Totodata subsemnatul susțin că
ordonanţele de urgenţă se adoptă în situații extraordinare a căror reglementare
nu poate fi amânată, Guvernul având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul
acesteia(conf. art. 115 alin.4 din Constituţie) şi că acestea nu pot fi adoptate
în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor
fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de
Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a
unor bunuri în proprietate publică( conf. art. 115 alin.6 din Constituţie).
În acest context, subliniez că prima condiție – aceea a
existenţei unei situații extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată
şi respectiv obligația de a motiva urgenţa, în cuprinsul actului, nu este
îndeplinită în cazul OUG nr.130/2021. Precizez ca singurul argument invocat de Guvern în
adoptarea acestei măsuri, astfel cum rezultă din Preambulul OUG nr.130/2021,
este următorul :,, luând în considerare implementarea măsurilor din domeniul fiscal
cuprinse în Programul de guvernare, aprobat prin Hotărârea Parlamentului
României nr.42/2021 pentru acordarea
încrederii Guvernului, privind eliminarea facilității de exceptare de la plata
contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care au
calitatea de pensionari, pentru veniturile care depăşesc 4000 lei, pentru
partea ce depăşeşte suma lunară de 4000 lei pentru fiecare drept de pensie”.
Consider că acest argument nu
corespunde limitelor stabilite prin art. 115 alin.4 din Constituție, neexistând nicio situaţie extraordinară iar în prealabil nu se
motivează nici urgenţa.
In acest context invoc Decizia
CCR nr.255/11.05.2005, prin care Curtea a stabilit condiţiile în care Guvernul
poate adopta ordonanţa de urgenţă: existența unei situații extraordinare,
reglementarea acesteia să nu poată fi amânată, urgenţa să fie motivată în
cuprinsul ordonanței, condiții neîntrunite în cauză.
Totodată invoc și Deciziile nr.258/14.03.2006
și nr. 421/9.05.2007 ale Curții Constituţionale, concluzionând că textul
criticat nu răspunde urgenței impuse de art. 115 alin. 4 din Constituție, atâta
vreme cât nu ne aflăm în urgența unei situații extraordinare și nici nu a fost
motivată urgența adoptării acestei ordonanțe de urgență.
În continuare, consider că disp. art. XXIV
pct.12 şi 13 din OUG nr.130/2021 contravin şi dispoziţiilor art.115 alin.6 din
Constituție. În acest context subliniază că potrivit disp. art. 44 din
Constituție, sunt garantate constituțional dreptul de proprietate și creanțele asupra
statului, iar conținutul și limitele acestora sunt stabilite prin lege.
Astfel, apreciez ca ne aflăm în prezența unor drepturi
fundamentale garantate de Constituție, respectiv dreptul la pensie, care e o
creanță a fiecărei persoane care a muncit și a contribuit la sistemul de
asigurări sociale, de a beneficia de acest sistem de protecție cu ocazia
pensionării.
Pe lângă aceste motive de
neconstituţionalitate extrinsecă, înţeleg să invoc şi motive de
necontituţionalitate intrinsecă a disp. art. XXIV pct.12 şi pct.13 din OUG
nr.130/2021.
Astfel, susţinând încălcarea
disp. art. 44 și 47 din Constituție, subsemnatul arat că toată perioada de
activitate am contribuit la sistemul de asigurări de sănătate, că prin
reglementarea acestei contribuţii la acelaşi sistem doar în cazul persoanelor
care realizează o pensie mai mare de 4000 lei lunar se încalcă dreptul la
pensie al acestei categorii de cetățeni.
Consider că pensia are natura unei asigurări sociale
şi de sănătate a unei persoane, conform Legii nr. 263/2010, astfel că nu poate
fi grevată cu o contribuție care are ca natură asigurarea de sănătate,
aflându-ne în prezența unei duble asigurări de sănătate aplicată discriminator
doar persoanelor a căror pensie depășește 4000 lei lunar.
Solicit să se constate că odată stabilită
pensia , am așteptarea legitimă ca sistemul de taxe și impozite să rămână în
privinţa pensiei cel puţin la nivelul datei pensionării, asigurându-se astfel
stabilitatea pensiei, respectiv a nivelului de trai reglementat de art.47 din Constituție.
Apreciez că disp. art. XXIV pct.12 şi pct.13 din OUG
nr.130/2021 încalcă și art.56 din Constituție, in sensul că reglementarea criticată depăşeşte sfera de aplicare a
acestui text constituţional, întrucât din economia art. 56 nu se poate desprinde
posibilitatea ca aceste contribuții financiare să poarte asupra pensiei.
În acest sens, arat că sistemul
de impunere şi taxare poartă asupra veniturilor persoanei și nu asupra pensiei
care reprezintă un drept câştigat şi o garanție de asigurare a existenţei
pensionarului în raport cu natura, felul muncii, importanţa muncii şi profesiei
exercitate.
Referitor la plata contribuţiei
de sănătate, asupra veniturilor din salarii- măsuri aplicabile tuturor
cetăţenilor cât şi asupra pensiei- doar în cazul unor categorii de pensionari,
consider că aceste situaţii duc la o dublă impunere a persoanei pentru acelaşi
tip de asigurare de sănătate,
încălcându-se astfel art.56 din Constituţie.
În privinţa justei aşezări a
sarcinilor fiscale, subsemnatul susţin
că măsura,, tăierii pensiilor” vizează doar pensiile care depăşesc 4000 lei
lunar, având caracter injust şi discriminatoriu.
Totodată, opinez că această
măsură încalcă şi principiul neutralităţii măsurilor fiscale.
Acordarea
dobânzii legale aferente diferențelor banesti datorate de către pârâta CASA SECTORIALĂ
DE PENSII A MINISTERULUI APARARII NATIONALE, respectiv actualizarea contravalorii acestora, cu indicele de
inflație, de la data nașterii dreptului și până la plata efectivă ;
În practică judiciară, in conformitate cu
prevederile legale in vigoare, se cumulează dobânda legală şi rata inflaţiei,
pe aceeaşi perioadă de referinţă.
Practica instanţei supreme s-a poziţionat în
acest sens, admiţând posibilitatea acestui cumul, în considerarea diferenţelor
semnificative dintre două criterii de actualizare.
Astfel, prin decizia nr. 4426/11.12.2013
pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia a II-a Civilă, în
dosarul nr. 59282/3/2011, s-a apreciat ca fiind corectă reţinerea incidenţei
dispoziţiilor art. 1084 C. civ. (vechiul C. civ.) (art. 1531 NCC), potrivit
cărora reclamantei, pentru repararea prejudiciului suferit, i se cuveneau daune
interese constând atât în actualizarea sumei executate cu rata inflaţiei (damnum
emergens), cât şi la dobânda legală (lucrum cessans).
Totodată, a precizat că sub acest aspect s-a
mai pronunţat anterior prin decizia nr. 1400/2008, prilej cu care a arătat că,
actualizarea sumei în raport de rata inflaţiei nu poate fi considerată o sancţiune,
ci mai degrabă o modalitate de asigurare a unui echilibru valoric în condiţiile
de instabilitate a monedei naţionale, menită să îl protejeze pe creditor în
faţa debitorului rău-platnic.
Acordarea sumei reactualizată în raport de
rata inflaţiei se impune şi ca urmare a respectării principiului reparării
integrale a prejudiciului consacrat de dispoziţiile articolului 1084 C. civ.,
potrivit căruia riscul devalorizării monedei naţionale aparţine debitorului.
Caracterul compensatoriu al actualizării
rezidă, în opinia instanţei supreme, în faptul că prin aceasta se repară partea
din beneficiul nerealizat care nu este acoperit de dobânda legală. În timp ce
dobânda reprezintă preţul lipsei de folosinţă, actualizarea cu inflaţia
urmăreşte conservarea valorii reale a obligaţiilor băneşti.
Având în vedere că natura juridică a
dobânzii este diferită de natura juridică a actualizării obligaţiei cu rata
inflaţiei, prima reprezentând o sancţiune, (daune moratorii pentru neexecutarea
obligaţiei de plata) iar a doua reprezentând valoarea reală a obligaţiei
băneşti la data efectuării plăţii, (daune compensatorii), se ajunge la
concluzia că este admisibil cumulul acestora şi deci nu se poate vorbi despre o
dublă reparaţie, ceea ce ar reprezenta o îmbogăţire fără justa cauza a
creditorului.
În acelaşi sens s-a pronunţat Inalta
Curte de Casaţie şi Justiţie (Secţia a II-a civilă) şi prin decizia nr.
2061/13.10.2015, prin care a stauat că în mod corect a fost reţinută incidenţa
în cauză a dispoziţiilor art. 1084 din vechiul C. civ. potrivit cărora pentru
repararea prejudiciului suferit, reclamantei i se cuvin daune-interese constând
atât în actualizarea sumei executate cu rata inflaţiei (damnum
emergens), cât şi la dobânda legală (lucrum cessans).
În acest sens, prin decizia dată în
soluţionarea unui recurs în interesul legii nr. 2/17.02.2014 a Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie s-a reținut că, în condiţiile art. 1084 C. civ.,
despăgubirile civile trebuie să cuprindă atât pierderea efectivă (damnum
emergens), cât şi beneficiul nerealizat (lucrum cessans).
Aceste dispoziţii permit cumulul între
actualizarea creanţei cu rata inflaţiei şi dobânda, deoarece actualizarea
creanţelor este admisibilă ca urmare a existenţei fluctuaţiilor monetare ce se
produc după expirarea scadenţei obligaţiilor de plată, reprezentând o daună
efectivă produsă patrimoniului creditorului -„damnum emergens”,
iar câştigul nerealizat îl reprezintă dobânda – „lucrum cessans”.
Caracterul compensatoriu al actualizării
rezidă, în opinia instanţei supreme, în faptul că prin aceasta se repară partea
din beneficiul nerealizat care nu este acoperit de dobânda legală. În
timp ce dobânda reprezintă preţul lipsei de folosinţă, actualizarea cu rata
inflaţiei urmăreşte conservarea valorii reale a obligaţiilor băneşti.
Având în vedere că natura juridică a
dobânzii este diferită de natura juridică a actualizării obligaţiei cu rata
inflaţiei, prima reprezentând o sancţiune sub forma daunelor moratorii pentru
neexecutarea obligaţiei de plată, iar a doua reprezentând valoarea reală a
obligaţiei băneşti la data efectuării plăţii, respectiv daune compensatorii,
este admisibil cumulul acestora şi deci nu se poate vorbi despre o dublă
reparaţie care să reprezinte o îmbogăţire fără justă cauză a creditorului.
În consecinţă, a învederat
instanţa supremă, este legal cumulul actualizării sumei executate cu dobânda
legală, deoarece numai prin această modalitate se asigură respectarea
principiului reparării integrale a prejudiciului consacrat de art. 1084 vechiul
C. civ.
În concluzie, solicit instanţei,
ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa, să admiteți cererea de chemare în
judecată, formulată de subsemnatul, cu privire la:
1.vătămarea drepturilor și intereselor mele
legitime, prin măsura reglementată de art. XXIV pct.12 şi 13 din OUG
nr.130/2021, respectiv prin modificarea Codului fiscal si
aplicarea cotei de contribuție la sistemul de sănătate de 10% în cazul
pensiilor ce depășesc suma lunară de 4000 lei.
2.obligarea pârâtului sa restituie sumele reținute din pensie cu titlu
de CASS, începând cu luna ianuarie 2022 și până la momentul încetării
reținerii, sume actualizate cu indicele de inflație stabibilit pentru anul 2022
și a plăţii dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art.3 alin.2 din OG
nr.13/2011
În drept,
Îmi
întemeiez cererea de chemare în judecată pe dispoziţiile :
- art. 192, art. 193, art. 194, din Codul de
Procedură Civilă.
- art. 101, art. 102, din Legea nr. 223/2015 – privind Pensiile Militare de
Stat.
-
art. 27 si art.28 din OG nr. 137/2000,
-
OUG nr.13/2011 privind dobânda legală
- Legea nr. 76/2012, coroborata cu dispozițiile art. 1
din Întâiul Protocol Adițional la Convenția Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale ale Omului, în care România
este parte,
- precum și ale
dispozițiilor Deciziei Curții Constituționale din 15.12. 2022, Deciziile
fiind definitive si general obligatorii.
În dovedire:
Solicit încuviinţarea probei cu înscrisuri,
sens în care depun următoarele înscrisuri, în copie
- copie cupon pensie pentru a reliefa
retinerea sumelor reprezentind CASS
-
cererea înaintată la Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apararii
Nationale, prin care am solicitat restituirea sumelor reprezentind retinerile
pentru CASS conform OUG 130/2021, declarata neconstitutionala de catre Curtea
Constitutionala a Romaniei
În conformitate cu disp. art. 223, din
Codul de Procedură Civilă, solicit judecarea cauzei si în lipsă.
În conformitate cu disp. art. 453,
din Codul de Procedură Civilă, solicit instanţei să oblige pârâta la plata
cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.
În conformitate cu disp. art. 29 al.
1, lit. a, din OUG nr. 80 din 2013- privind taxele judiciare de timbru, în
referire la art. 105, din Legea nr. 223/2015 – privind Pensiile Militare de
Stat, prezenta cerere de chemare în judecată este scutită de plata taxei
judiciare de timbru.
Depun prezenta cerere de chemare în
judecată, la care anexez înscrisurile mai sus menţionate, în copii pentru conformitate cu originalul, în
două exemplare.
Cu deosebită stimă,
Data
Semnatura
DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI BUCURESTI
