CAP. 1
Dispozitii generale
ART. 1
Prin cadre militare, în sensul prezentei legi, se întelege cetãtenii
romani cãrora li s-a acordat grad de ofiter, maistru militar sau
subofiter, în raport cu pregãtirea lor militarã si de specialitate, în
conditiile prevãzute de lege.Cadrele militare sînt în serviciul natiunii.
ART. 2
Potrivit gradelor pe care le au, cadrele militare sînt constituite
în corpul subofiterilor, corpul maistrilor militari si corpul
ofiterilor.
Gradele cadrelor militare, în ordinea lor ierarhica, sînt:
A. Subofiteri:
a) sergent major;
b) plutonier;
c) plutonier major;
d) plutonier adjutant;
e) plutonier adjutant sef.
B. Maistri militari:
a) maistru militar clasa a IV-a;
b) maistru militar clasa a III-a;
c) maistru militar clasa a II-a;
d) maistru militar clasa a I;
e) maistru militar principal.
C. Ofiteri:
a) ofiteri cu grade inferioare:
- sublocotenent, respectiv aspirant pentru cei din marina militarã;
- locotenent;
- cãpitan;
b) ofiteri cu grade superioare:
- maior, respectiv locotenent-comandor pentru cei din aviatia si
marina militarã;
- locotenent-colonel, respectiv cãpitan-comandor pentru cei din
aviatia si marina militarã;
- colonel, respectiv comandor pentru cei din aviatia si marina
militarã;
c) generali si amirali:
- general de brigada, respectiv general de flotila aerianã pentru
cei din aviatia militarã si contraamiral pentru cei din marina
militarã;
- general de divizie, respectiv general de divizie aerianã pentru
cei din aviatia militarã si viceamiral pentru cei din marina militarã;
- general de corp de armata, respectiv general-comandor pentru cei
din aviatia militarã si viceamiral-comandor pentru cei din marina
militarã;
- general de armata, respectiv general inspector pentru cei din
aviatia militarã si amiral pentru cei din marina militarã.
În afarã acestor grade, pentru merite militare exceptionale, în timp
de rãzboi, Presedintele României poate acorda generalilor de armata
gradul de maresal, care este cel mai înalt grad militar.
ART. 3
Gradul militar este un drept al titularului si reprezintã
recunoasterea în plan social a calitãtii de cadru militar. Gradul de
ofiter, maistru militar si subofiter nu se poate pierde decît în
cazurile si în conditiile prevãzute de lege.
ART. 4
Cadrele militare se pot afla în una dintre urmãtoarele situatii:
a) în activitate, cînd ocupa o functie militarã. Calitatea de cadru
militar în activitate se mentine si pe timpul cît acestea sînt
eliberate din functii pentru a urma diferite forme de pregãtire în
interesul serviciului, precum si atunci cînd sînt puse la dispozitie:
în vederea încadrãrii sau trecerii în rezerva ori în retragere; pentru
cazurile de boala stabilite prin hotãrîre a Guvernului; pe timpul cît
sînt în captivitate.
Pot fi ofiteri, maistri militari sau subofiteri în activitate
persoanele care au numai cetãtenie romana;
b) în rezerva, cînd nu ocupa o functie militarã, dar întrunesc
conditiile prevãzute de lege pentru a fi chemate sa îndeplineascã
serviciul militar ca rezervisti concentrati sau mobilizati, iar la
nevoie, în calitate de cadre militare în activitate;
c) în retragere, cînd, potrivit legii, nu mai pot fi chemate pentru
îndeplinirea serviciului militar.
CAP. 2
Îndatoririle si drepturile cadrelor militare
ART. 7
Îndatoririle, drepturile si libertãtile cadrelor militare sînt cele
stabilite de Constitutia României, de legile tarii si de prezentul
statut.
Sectiunea 1
Îndatoriri
ART. 8
Cadrele militare au urmãtoarele îndatoriri principale:
a) sa fie loiale si devotate statului roman si fortelor sale armate,
sa lupte pentru apãrarea României, la nevoie pînã la sacrificiul
vietii, sa respecte si sa apere valorile democratiei constitutionale;
b) sa respecte jurãmîntul militar si prevederile regulamentelor
militare, sa execute întocmai si la timp ordinele comandantilor si ale
sefilor, fiind responsabile de modul în care îndeplinesc misiunile ce
le sînt încredintate. Cadrelor militare nu li se poate ordonã si le
este interzis sa execute acte contrare legii, obiceiurilor rãzboiului
si conventiilor internationale la care România este parte;
neexecutarea ordinelor în aceste conditii nu atrage rãspunderea penalã
si civilã a subordonatilor;
f) sa pãstreze cu strictete secretul militar, de stat si de
serviciu, precum si caracterul confidential al unor activitãti si
documente.
Sectiunea a 2-a
Drepturi
ART. 11
Cadrele militare trecute în rezerva sau direct în retragere au
dreptul la pensie militarã potrivit legii.
Partea din pensie corespunzãtoare soldei de grad se actualizeazã
permanent potrivit soldei de grad a cadrelor în activitate.
Pensionãrii militari decorati cu ordinul "Meritul Militar" clasele a
III-a, a II-a si I beneficiazã de un spor de 10%, 15% si, respectiv,
20% al cuantumului pensiei.
ART. 17
Pentru rezolvarea unor situatii personale sau familiale deosebite,
cadrelor militare în activitate, precum si celor în rezerva, pe timpul
cît sînt concentrate sau mobilizate în unitãti militare, li se pot
acorda permisii.
Durata permisiilor si comandantii care au dreptul sa le aprobe se
stabilesc prin regulamentele militare.
ART. 18
Timpul acordat pentru permisii, scutiri si concedii medicale nu se
scade din durata concediului anual de odihna sau a concediului de
odihna suplimentar.
ART. 19
La declararea stãrii de rãzboi sau a mobilizãrii, precum si în
situatii deosebite stabilite de ministrul apãrãrii nationale,
concediile de odihna, de studii, vacantele si permisiile se suspenda,
cadrele militare în activitate fiind obligate sa se prezinte de îndatã
la unitãtile militare de care apartin.
Pe timpul cît dureazã starile de rãzboi sau de mobilizare, cadrelor
militare în activitate si celor în rezerva, concentrate sau
mobilizate, li se pot acorda permisii si concedii potrivit ordinului
ministrului apãrãrii nationale.
ART. 21
Ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor în activitate si
celor în rezerva, concentrati sau mobilizati în unitãtile militare, li
se acorda despãgubiri pentru cazurile de invaliditate sau de deces
produse ca urmare a unor actiuni militare, prin accidente, catastrofe
sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul si din cauza
serviciului militar sau a unor misiuni în cadrul fortelor
internationale destinate mentinerii pãcii ori constituite în scopuri
umanitare.
Cuantumul despãgubirilor ce se acorda cadrelor devenite invalide,
respectiv urmasilor celor decedate, se stabileste prin hotãrîre a
Guvernului.
Pensia pentru invaliditate permanenta, survenitã în conditiile alin.
1, este egala cu solda lunarã avutã la data respectiva si se
actualizeazã potrivit art. 11. Cadrele militare în rezerva sau în
retragere pot opta pentru pensia din sistemul asigurãrilor sociale de
ART. 23
Membrii familiilor cadrelor militare în activitate beneficiazã
gratuit de:
a) asistenta medicalã si medicamente în cadrul retelei sanitare a
Ministerului Apãrãrii Nationale sau în alte retele sanitare, cu
decontarea cheltuielilor de cãtre acest minister;
ART. 24
Urmasii cadrelor militare în activitate si ai celor în rezerva,
mobilizate sau concentrate în unitãti militare, decedate în timpul si
din cauza serviciului ca urmare a unor actiuni militare, accidente,
catastrofe sau a unor acte de devotament exceptional ori a unor
misiuni în cadrul fortelor internationale destinate mentinerii pãcii
ori constituite în scopuri umanitare, au dreptul la o pensie egala cu
solda lunarã pe care cadrele militare au avut-o la data decesului,
care se actualizeazã potrivit prevederilor art. 11.
În cazul în care nu exista urmasi, dacã cel decedat era singurul
sustinator al pãrintilor sãi, acestia vor beneficia de jumãtate din
pensia de urmas stabilitã potrivit prevederilor alin. 1.
Urmasii cadrelor militare în rezerva pot opta pentru pensia din
sistemul asigurãrilor sociale de stat.
ART. 26
Ofiterii, maistrii militari si subofiterii în rezerva si în
retragere, pensionari militari, au dreptul gratuit la asistenta
medicalã si medicamente în conditiile art. 23 alin. 1 lit. a) si au
acces la cercurile militare, casele de odihna, sanatoriile, cãminele
de garnizoana si alte amenajãri recreative sau sportive, beneficiind
de înlesniri stabilite prin ordin al ministrului apãrãrii nationale.
De aceleasi drepturi beneficiazã si ofiterii, maistrii militari si
subofiterii în rezerva si în retragere, fosti pensionari militari de
invaliditate datoritã unor accidente în serviciu ori unor boli
contractate în timpul si din cauza îndeplinirii obligatiilor militare,
care ulterior au optat pentru pensia din sistemul asigurãrilor sociale
de stat.
Membrii familiilor cadrelor militare în rezerva si în retragere,
pensionari militari, beneficiazã gratuit de asistenta medicalã în
conditiile art. 23 alin. 1 lit. a).
ART. 27
La trecerea în rezerva sau direct în retragere, ofiterilor care au
cel putin 20 de ani de serviciu militar si s-au distins prin
activitatea desfasurata, precum si celor care au adus patriei servicii
deosebite, chiar dacã nu au o vechime de 20 de ani de serviciu
militar, li se poate acorda dreptul de a purta uniforma militarã.
Criteriile de acordare si de retragere a acestui drept, precum si
situatiile în care ofiterii prevãzuti la alin. 1 pot purta uniforma
militarã se stabilesc prin regulamente militare.
Sectiunea a 3-a
Interzicerea sau restrîngerea exercitiului unor drepturi si
libertãti
ART. 31
Ofiterii, maistrii militari si subofiterii în rezerva, pe timpul cît
sînt concentrati sau mobilizati în unitãti militare, pot rãmîne membri
ai partidelor, formatiunilor sau organizatiilor politice, precum si ai
sindicatelor din care fac parte, dar le este interzisã desfãsurarea
oricãror activitãti cu caracter politic sau sindical, în unitãti
militare.
CAP. 3
Provenienta ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor
ART.37
Ofiterii în rezerva provin din:
a) ofiteri trecuti din activitate în rezerva;
ART. 39
Maistri militari în rezerva provin din:
a) maistri militari trecuti din activitate în rezerva;
ART. 41
Subofiterii în rezerva provin din:
b) subofiteri trecuti din activitate în rezerva;
ART. 42
Cadrele militare în retragere provin din:
a) ofiteri în activitate sau în rezerva, precum si maistri militari
si subofiteri în rezerva, care au depãsit limita de virsta în grad
pentru clasa a III-a în rezerva, prevãzutã la art. 92 si 93;
b) ofiteri, maistri militari si subofiteri în activitate sau în
rezerva, clasati de cãtre comisiile de expertiza medico-militarã
"inapt pentru serviciul militar, cu scoatere din evidenta".
ART. 43
Trecerea cadrelor militare din activitate în rezerva sau direct în
retragere, precum si chemarea din rezerva în activitate se fac dupã
cum urmeazã:
a) generalii si amiralii, prin decret al Presedintelui României, la
propunerea ministrului apãrãrii nationale;
b) ceilalti ofiteri, prin ordin al ministrului apãrãrii nationale;
c) maistrii militari si subofiterii, prin ordin al comandantilor
stabiliti de ministrul apãrãrii nationale.
Nu pot fi chemate în activitate cadrele militare cãrora li s-au
acordat grade în rezerva în baza art. 37 lit. e) si nu au absolvit o
institutie civilã de învãtãmînt superior, precum si în baza art. 39
lit. c).
Subofiterii cãrora li s-a acordat grad în rezerva în baza art. 41
lit. e), f) si h) pot fi chemati în activitate, în conditiile
stabilite prin ordin al ministrului apãrãrii nationale, dacã nu au
împlinit virsta de 45 de ani.
ART. 44
Scoaterea din evidenta militarã a ofiterilor, maistrilor militari si
subofiterilor în rezerva si trecerea lor în retragere se fac dupã cum
urmeazã:
a) generalii si amiralii, prin ordin al sefului Statului Major
General;
b) ceilalti ofiteri, prin ordin al comandantilor stabiliti de seful
Statului Major General;
c) maistrii militari si subofiterii, prin ordin al comandantilor
centrelor militare judetene, municipale sau de sector.
CAP. 4
Acordarea gradelor si înaintarea cadrelor militare în gradele
urmãtoare
ART. 45
Acordarea gradelor si înaintarea în gradele urmãtoare se fac dupã
cum urmeazã:
a) gradele de general si amiral în activitate si în rezerva, în timp
de pace si în timp de rãzboi, prin decret al Presedintelui României,
la propunerea ministrului apãrãrii nationale, dupã consultarea
colegiului ministerului;
c) gradele de ofiteri în rezerva, cu exceptia celor prevãzute la lit
a), în timp de pace, prin ordin al sefului Statului Major General;
d) în timp de rãzboi, acordarea gradului de sublocotenent si
înaintarea în gradele de locotenent si cãpitan în activitate sau în
rezerva se fac de cãtre comandantii stabiliti de seful Marelui
Cartier General, iar în cele de ofiteri cu grade superioare, de seful
Marelui Cartier General;
f) gradele de maistri militari si subofiteri în rezerva, în timp de
pace si în timp de rãzboi, prin ordin al comandantilor stabiliti de
ministrul apãrãrii nationale.
ART. 47
Gradele de ofiteri, maistri militari si subofiteri în rezerva se
acorda dupã cum urmeazã:
a) o data pe an - celor prevãzuti la art. 37 lit. c) si e), art. 39
lit. b), c) si d) si art. 41 lit. e) si f);
b) la data terminãrii pregãtirii militare sau a trecerii în rezerva
- celor prevãzuti la art. 37 lit. b) si f) si art. 41 lit. a), c) si
d);
c) în tot cursul anului - celor prevãzuti la art. 37 lit. d) si art.
41 lit. g) si h).
Înaintarea în gradele urmãtoare a ofiterilor, maistrilor militari si
subofiterilor în rezerva se face, de regula, o data pe an, la data
stabilitã prin ordin al ministrului apãrãrii nationale, iar în
conditiile prevãzute la art. 64, în tot cursul anului.
ART. 53
Înaintarea în grad a cadrelor militare se poate face la termen,
înainte de termen sau în mod exceptional, iar a celor în rezerva, la
termen sau în mod exceptional.
Înaintarea în grad a ofiterilor, maistrilor militari si
subofiterilor în activitate si în rezerva se face în ordinea ierarhica
a gradelor, în raport cu nevoile si posibilitãtile fortelor armate, pe
baza competentei profesionale si conduitei morale, consemnate în
aprecierile de serviciu.
La înaintarea în grad a ofiterilor, se va acorda prioritate celor
care prin profesionalism si rezultate deosebite obtinute în munca,
prin cultura, personalitate, spirit de organizare si initiativa au
perspective de a îndeplini functii superioare si au stagiu în grad mai
mare.
ART. 60
În timp de rãzboi, ofiterii, maistrii militari si subofiterii în
activitate, precum si cei în rezerva mobilizati în unitãti militare,
pot fi inaintati în gradul urmãtor dacã au împlinit stagiul minim în
grad, au îndeplinit atributiile si au executat misiunile ce li s-au
încredintat, fãrã a se impune respectarea celorlalte conditii
prevãzute pentru timp de pace.
Ofiterii, maistrii militari si subofiterii prevãzuti la alin. 1,
care se disting în îndeplinirea misiunilor, pot fi inaintati în gradul
urmãtor si înaintea implinirii stagiului minim în grad.
Înaintarea în grad a ofiterilor în conditiile alin. 1 si 2 se face
în limita necesarului prevãzut în statele de organizare.
ART. 61
În timp de pace, ofiterii, maistrii militari si subofiterii în
rezerva pot fi inaintati în gradul urmãtor, în raport cu nevoile
fortelor armate, dupã expirarea stagiului minim în grad, dacã au o
comportare demna, au obtinut rezultate bune si foarte bune pe timpul
concentrarii si au fost propusi prin aprecierile de serviciu.
ART. 62
În timp de pace, pentru înaintarea în gradele de colonel si
comandor, în afarã conditiilor prevãzute la art. 61, ofiterii în
rezerva trebuie sa fi absolvit, cu diploma de licenta, o institutie
militarã de învãtãmînt superior.
Se excepteazã de la prevederile alin. 1 absolventii institutiilor
civile de învãtãmînt superior care, la mobilizare, sînt încadrati pe
functii prevãzute cu studii corespunzãtoare specialitatii în care sînt
pregatiti.
ART. 64
Ofiterii, maistrii militari si subofiterii în activitate si în
rezerva care, în executarea misiunilor sau în alte situatii, savirsesc
fapte de eroism si acte exemplare de curaj pot fi inaintati în gradul
urmãtor, în mod exceptional, atît în timp de pace cît si în timp de
rãzboi, chiar dacã nu îndeplinesc conditiile prevãzute la art. 54-56
si 61.
ART. 65
Locotenent-coloneii si cãpitan-comandorii în activitate cãrora le-a
expirat stagiul minim în grad, dar nu au putut fi inaintati în grad pe
timpul cît s-au aflat în activitate întrucît nu au fost încadrati pe
functii prevãzute cu grade corespunzãtoare celor la care urmau sa fie
avansati, la trecerea în rezerva sau direct în retragere prin
aplicarea art. 85 lit. a)-e) vor fi inaintati în gradul urmãtor si
trecuti în rezerva sau direct în retragere cu noul grad, dacã
îndeplinesc celelalte conditii prevãzute în prezenta lege.
ART. 67
Cu prilejul evocarii unor evenimente importante din istoria patriei
si fortelor armate ale României, ofiterii, maistrii militari si
subofiterii în retragere, în mod exceptional, pot fi inaintati la
gradul urmãtor; coloneilor si comandorilor li se poate acorda gradul
de general, iar maistrilor militari principali si plutonierilor
adjutanti sefi li se poate acorda gradul de sublocotenent.
Înaintarea în grad, respectiv acordarea gradului celor prevãzuti la
alin. 1, se face prin:
a) decret al Presedintelui României, pentru generali si amirali, la
propunerea ministrului apãrãrii nationale, dupã consultarea de cãtre
acesta a colegiului ministerului;
b) ordin al ministrului apãrãrii nationale pentru ceilalti ofiteri,
pentru maistri militari si subofiteri.
CAP. 5
Degradarea militarã, scoaterea din si reluarea în evidenta militarã
a ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor
ART. 69
Degradarea militarã se aplica, în conditiile prevãzute de legea
penalã, cadrelor militare în activitate, în rezerva si în retragere,
condamnate la pedeapsa complimentarã a degradãrii militare prin
hotãrîre judecãtoreascã.
ART. 70
Ofiterii, maistrii militari si subofiterii în activitate, în rezerva
si în retragere, cãrora li s-a aprobat renuntarea la cetãtenia romana
ori au dobîndit si o alta cetãtenie si s-au stabilit în strãinãtate,
se scot din evidenta militarã.
ART. 71
Ofiterii, maistrii militari si subofiterii prevãzuti la art. 69 si
70 se scot din evidenta militarã, astfel:
a) prin ordin al sefului Statului Major General, cei care au avut
grade de generali si amirali;
b) prin ordin al comandantilor stabiliti de seful Statului Major
General, cei care au avut grade de ofiteri, maistri militari sau
subofiteri.
ART. 72
În cazul în care intervine o alta hotãrîre judecãtoreascã, prin care
s-a pronuntat achitarea sau prin care nu se mai aplica pedeapsa
complimentarã a degradãrii militare, cei în cauza sînt reluati în
evidenta militarã, cu gradul avut, prin ordinul celor care au dispus
scoaterea din evidenta. În aceasta situatie, timpul cît au fost
degradati se include în calculul stagiului în grad, iar cadrele
militare respective pot cere prin instanta judecãtoreascã reparatii
morale si materiale pentru prejudiciile ce li s-au adus.
Ofiterii, maistrii militari si subofiterii cãrora li s-a aplicat
degradarea militarã si care au fost amnistiati sau gratiati de
pedeapsa complimentarã a degradãrii militare, precum si cei care au
fost reabilitati se reiau în evidenta militarã si, în raport cu
nevoile fortelor armate, li se poate reda orice grad militar, pînã la
gradul avut inclusiv.
Cadrele militare în rezerva care au redobindit cetãtenia romana si
anterior au fost scoase din evidenta militarã, pot fi reluate în
evidenta, la repatriere.
Redarea gradului potrivit alin. 2 se face prin:
a) decret al Presedintelui României, pentru generali si amirali;
b) ordin al sefului Statului Major General, pentru ceilalti ofiteri,
maistri militari si subofiteri.
Redarea gradului ca urmare a amnistierii, gratierii sau reabilitãrii
nu atrage, de drept, rechemarea în activitate, iar timpul cît au fost
degradati nu se ia în calculul stagiului în grad si al vechimii de
cadre militare în activitate.
Cadrelor militare în rezerva li se întocmesc aprecieri de serviciu
în anul în care sînt propuse la înaintarea în grad.
CAP. 7
Trecerea în rezerva sau direct în retragere a cadrelor militare
ART. 85
Ofiterii, maistrii militari si subofiterii în activitate pot fi
trecuti în rezerva sau direct în retragere, dupã caz, în urmãtoarele
situatii:
a) dupã împlinirea virstei si vechimii în serviciu necesare
acordãrii pensiei de serviciu;
b) sînt clasati "inapt pentru serviciul militar" de cãtre comisiile
de expertiza medico-militarã;
c) sînt clasati "apt limitat";
d) au împlinit limita de virsta în grad;
e) cînd, în urma reorganizãrii unor unitãti si a reducerii unor
functii din statele de organizare, nu sînt posibilitãti pentru a fi
încadrati în alte functii sau unitãti, precum si pentru alte motive
sau nevoi ale Ministerului Apãrãrii Nationale;
f) pentru a fi numiti într-o functie publica, civilã, cu mentiunea
de a fi trecuti în rezerva;
g) la cerere, pentru motive bine întemeiate;
h) prin demisie;
i) cînd manifesta dezinteres în îndeplinirea atributiilor si
sarcinilor de serviciu sau în perfectionarea pregãtirii lor militare
si de specialitate;
j) cînd comit abateri grave de la prevederile regulamentelor
militare sau de la alte dispozitii legale;
k) cînd, pentru o infractiune sãvîrsitã din culpa, li s-a aplicat
prin hotãrîre judecãtoreascã pedeapsa închisorii, cu suspendarea
conditionatã a executãrii, ori a amenzii, precum si în cazurile cînd
au beneficiat de amnistie sau gratiere înainte de începerea executãrii
pedepsei;
l) cînd incalca prevederile art. 4 lit. a) alin. 2 si art. 29 lit.
f).
Trecerea în rezerva sau direct în retragere se face din oficiu, în
conditiile prevãzute la alin. 1 lit. a), b), d), e), f) si l), la
propunerea consiliilor de judecata, în conditiile de la lit. i) si j),
iar în celelalte conditii la propunerea comandantilor unitãtilor din
care fac parte, înaintatã ierarhic.
Raportul comandantilor privind trecerea în rezerva a cadrelor
militare în conditiile prevãzute la alin. 1 lit. h) se înainteazã pe
cale ierarhica, împreunã cu raportul de demisie, celor în a cãror
competenta intra, potrivit art. 43, trecerea în rezerva. Pînã la
comunicarea ordinului de trecere în rezerva, cei în cauza sînt
obligati sa-si îndeplineascã atributiile functiilor în care sînt
încadrati, precum si toate îndatoririle ce le revin.
Pe timp de rãzboi, al mobilizãrii, stãrii de asediu si stãrii de
urgenta cadrele militare nu se trec în rezerva prin demisie.
Ofiterii în activitate care au împlinit limita de virsta în grad
pentru clasa a III-a în rezerva, prevãzutã la art. 92, precum si
cadrele militare care au fost clasate medical "inapt pentru serviciul
militar cu scoatere din evidenta" se trec direct în retragere prin
aplicarea uneia dintre prevederile alin. 1, în raport cu motivele care
determina schimbarea situatiei lor militare.
CAP. 9
Dispozitii finale si tranzitorii
ART. 100
Sistemul de evidenta a cadrelor militare în activitate si în
rezerva, metodologia acestei activitãti, în timp de pace si în timp de
rãzboi, precum si organele care tin evidenta se stabilesc de
Ministerul Apãrãrii Nationale, mai putin situatiile reglementate prin
lege.
Actul oficial prin care se dovedeste, în cadrul Ministerului
Apãrãrii Nationale, vechimea în serviciul militar si functiile
îndeplinite de ofiteri, maistri militari si subofiteri este fisa
matricola.
ART. 102
Ofiterii, maistrii militari si subofiterii trecuti în rezerva sau
direct în retragere pot fi angajati în sectoarele civile pe baza
licentei sau diplomei de absolvire a institutiilor militare de
învãtãmînt ori li se iau în considerare studiile militare potrivit
echivalãrii stabilite printr-un nomenclator elaborat de Ministerul
Apãrãrii Nationale si Ministerul Învãtãmîntului, cu avizul
Ministerului Muncii si Protectiei Sociale.
ART. 103
Ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor trecuti în rezerva
potrivit prevederilor art. 85 alin. 1 lit. c), d) si e) si care nu
îndeplinesc conditiile pentru a beneficia de pensie militarã de
serviciu li se va asigura, cu prioritate, recalificarea si
reintegrarea în munca prin grija Ministerului Muncii si Protectiei
Sociale.
ART. 105
Pentru mentinerea legãturii ofiterilor, maistrilor militari si
subofiterilor în rezerva cu preocuparile curente din cadrul armatei,
Ministerul Apãrãrii Nationale organizeazã actiuni de informare a
acestora cu privire la diverse laturi si aspecte ale dezvoltãrii
stiintei si artei militare, ale perfectionãrii procesului de pregãtire
a trupelor si ale inzestrarii cu tehnica militarã.
ART. 108
Prevederile din prezenta lege referitoare la cadrele militare în
rezerva si în retragere, pensionari militari, se aplica si celor
aflati în plata la intrarea în vigoare a prezentei legi.
ART. 109
Dispozitiile prezentei legi se aplica în mod corespunzãtor si
ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor apartinînd
Ministerului de Interne si Ministerului Justitiei, respectiv
serviciilor de stat specializate în domeniul apãrãrii si sigurantei
nationale care, potrivit legii, au în structurile proprii personal
militar.
Competentele ministrului apãrãrii nationale, stabilite prin prezenta
lege, sînt îndeplinite, dupã caz, de conducãtorii ministerelor si
serviciilor respective; cele ale sefului Statului Major General, de
cãtre înlocuitorii de drept ai acestora, iar cele ale colegiului
ministerului, de consiliul director.
ART. 112
În sensul prevederilor prezentei legi, familia cadrelor militare
cuprinde sotul, copiii si pãrintii aflati în întretinerea legalã a
acestora.
ART. 113
Prezenta lege intra în vigoare dupã 60 de zile de la publicarea ei
în Monitorul Oficial al României. La aceeasi data Statutul corpului
ofiterilor, Statutul corpului maistrilor militari si Statutul corpului
subofiterilor, aprobate prin H.C.M. nr. 1.177/1965 , nr. 924/1964 si nr.
1.178/1965, precum si orice alte dispozitii contrare se abroga.
Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor si Senat în
sedinta comuna din 29 iunie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74
alin. (1) si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României.
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
VASILE LUPU
PRESEDINTELE SENATULUI
prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 155 din 20 iulie 1995
----------------------
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu